Table Of Content
Pilonul II de pensii – Ce aduce nou proiectul de lege din august 2025 si de ce ar trebui sa ne pese
In aceasta vara, Guvernul a adus in discutie un proiect de lege care poate schimba radical modul in care romanii vor primi banii stransi in Pilonul II de pensii. Proiectul nu este inca lege, fiind amanat pentru discutii suplimentare. In prezent, autoritatile iau in calcul cresterea procentului retragibil de la 25% la 30–35% si introducerea unor exceptii pentru cazuri medicale grave. Totodata, se vor organiza consultari extinse cu societatea civila si cu reprezentantii sectorului financiar, inainte de o forma finala a actului normativ.
Recunosc – pentru multi dintre noi, acest subiect pare departe si complicat. Dar, daca stam sa ne gandim, vorbim despre banii nostri, pusi deoparte din munca de o viata, iar felul in care ii vom putea retrage nu este deloc un detaliu minor. Personal, consider ca acest proiect merita toata atentia noastra. Nu vorbim despre un impozit sau o taxa temporara, ci despre felul in care vom putea accesa economiile pe care noi, fiecare in parte, le-am construit ani de zile.
Ce prevede concret proiectul
Conform informatiilor publicate principalele schimbari propuse sunt:
- Retragere forfetara limitata la 25% – La momentul pensionarii, fiecare participant ar putea scoate dintr-o data maximum un sfert din suma acumulata in contul Pilonului II. Restul banilor nu vor mai putea fi retrasi integral.
- Plata in transe lunare sau pensie viagera – Ce ramane (adica 75% sau mai mult din suma) ar urma sa fie platit lunar, fie pe o perioada minima de 10 ani, fie sub forma unei pensii viagere administrate de un fond special.
- Exceptii pentru sume mici – Daca valoarea acumulata este sub echivalentul a 12 indemnizatii sociale pentru pensionari (aprox. 15.372 lei la nivelul lui decembrie 2024), se va putea opta pentru plata integrala sau esalonata pe maximum 5 ani.
- Fonduri de plata dedicate – ASF ar urma sa autorizeze entitati speciale care sa administreze exclusiv faza de plata, diferite de administratorii actuali ai fondurilor de pensii.
- Aliniere la standardele europene – Procentul de retragere unica este apropiat de cel din alte tari UE si OCDE, unde plata integrala este rara si controlata pentru a proteja sustenabilitatea sistemului.
De ce se doreste schimbarea
Potrivit Guvernului si ASF, scopul este sa evite un posibil dezechilibru in sistem atunci cand un numar mare de romani vor iesi la pensie, incepand cu anul 2030.
In plus, legislatia ar aduce Romania mai aproape de standardele OCDE – o conditie in procesul de aderare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat pentru Europa Libera ca statul “nu ia niciun leu din acesti bani” si ca masura este una tehnica, nu politica.
Proiectul de lege nu a fost primit cu entuziasm, starnind critici din partea asociatiilor de consumatori, a unor lideri politici si a specialistilor in domeniu. Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) a atras atentia asupra lipsei consultarilor publice si a propus modificari importante: cresterea procentului retragibil la 30%, reducerea comisioanelor percepute de administratori si introducerea unor exceptii suplimentare, cum ar fi posibilitatea retragerii unei sume mai mari in caz de boala grava.
Pe scena politica, lideri precum Kelemen Hunor au exprimat ferm opozitia fata de proiect, argumentand ca „statul nu poate decide cum sa-ti folosesti banii”. Aceasta pozitie reflecta nemultumirea unei parti a publicului, care vede in masura o limitare a dreptului de proprietate asupra economiilor proprii.
In acelasi timp, economisti si analisti avertizeaza ca schimbarea unilaterala a regulilor de functionare a Pilonului II ar putea eroda increderea populatiei in acest sistem si i-ar putea determina pe viitorii contribuabili sa se raporteze cu scepticism la pensiile private.
Opinia mea personala
Dupa ce muncesti ani de zile si contribui obligatoriu la Pilonul II de pensii – o contributie pe care nu o poti refuza, fiind impusa prin lege – acum guvernul, condus de Ilie Bolojan, vrea sa iti limiteze accesul la propriii tai bani. De ce? Poate pentru ca acest guvern, la fel ca altele dinaintea lui, nu reuseste sa gestioneze eficient datoriile pe care chiar el le creeaza prin propriile decizii.
Intr-o tara in care ne mandrim ca traim intr-o democratie, nu cred ca o astfel de masura ar trebui macar pusa in discutie. Argumentul ca „asa este in restul Europei” nu mi se pare valid. Alte tari din UE au un nivel de trai mai ridicat, salarii mai bune si infrastructura functionala. Da, exista si acolo dezavantaje, dar contextul lor economic si social este diferit.
Cand in Romania salariul minim este de aproximativ 2.429 de lei, iar taxele, TVA-ul si impozitele cresc constant, sa vii si sa spui oamenilor ca banii lor munciti pot fi retrasi doar esalonat si in proportie de 25% mi se pare pur si simplu o nedreptate. In loc sa gaseasca metode prin care statul sa produca venituri – sa creeze profit, nu sa fie doar o gaura neagra care absoarbe banii populatiei si ai firmelor private – guvernul alege calea cea mai simpla: restrictii asupra contribuabililor.
Si mai deranjant este ca adoptam selectiv masuri „de tip european”, preluand adesea exact ce este mai restrictiv, nu si ce functioneaza cu adevarat in alte tari. De exemplu, in multe state vestice nu vezi masini parcate pe trotuare, treceri de pietoni sau in spatii verzi. Politia actioneaza prompt si aplica sanctiuni fara exceptii. La noi, daca vezi o ilegalitate, trebuie sa suni tu la politie, care abia atunci intervine. Am experimentat personal acest lucru cand am sesizat o masina parcata intr-un spatiu verde. Politia a venit doar dupa apelul meu, desi mai multe echipaje trecusera pe acolo inainte. Reactia? Au sunat proprietarul – avocat, in acest caz – sa isi mute masina. Nicio amenda, nicio sanctiune.
Cand vezi asemenea diferente intre „modelul european” si realitatea din Romania, este greu sa accepti argumentul ca trebuie sa ne aliniem orbește la standarde, fara a lua in calcul conditiile reale din tara noastra.
