Societatea fara cash
Acum patru secole oamenii erau persecutati sau arsi pe rug fiind acuzati de vrajitorie. In lipsa altor explicatii, se credea ca dezastrele naturale, furtunile, cutremurele, erau cauzate de vrajitori rauvoitori. Astazi stim ca aceste lucruri sunt cauzate de legile fizicii, presiune atmosferica. Gandirea umana a evoluat din ceva rigid, inchis inspre cunoastere, intelegere mai buna a lucrurilor, informare.
Cand vine insa vorba despre politica sau economie, progresul nu este atat de clar sau explicit.
In cartea “Cloudmoney: Why the War on Cash Endangers Our Freedom”, autorul subliniaza idea ca publicul a inghitit o poveste falsa care spune ca tanjim dupa o societate fara numerar. Liderii din sectorul public si privat sustin ca dorinta „noastra” de viteza, confort, amploare și interconectare conduce la o tranzitie digitala inevitabila. Aceasta digitalizare ar trebui sa duca la o lume „fara frictiuni” a comertului alimentat de plati digitale. Ideea este: tine pasul sau altfel risti sa fii lasat in urma.
Hype-ul digitalizarii
Faptul ca atat de multi lideri transmit acest scenariu ii determina pe unii oameni sa se gandeasca la motive ascunse care ghideaza aceste ide. Este adevarat ca sectoarele finantelor si tehnologiei, de exemplu, castiga masiv din hype-ul digitalizarii. In ultimele decenii, au lansat diverse atacuri impotriva sistemului de numerar, detalii prezentate in cartea mai sus precizata.
Numerarul fizic este emis de guverne, in timp ce unitațile din contul bancar sunt practic „jetoane de poker digitale” emise de companii precum Barclays, HSBC. Societatea fara numerar este o privatizare, unde puterea asupra platilor este transferata sectorului bancar. Fiecare plata contacless determină bancile sa transfere aceste jetoane digitale pentru tine. Acest lucru le ofera putere enorma, venituri si date. Aceste date pot fi partajate guvernelor, dar, de cele mai multe ori, sunt folosite in scopuri proprii (cum ar fi sa le treaca prin modele AI pentru a decide daca aveti acces sau nu la lucruri).
Idei consiprationiste sau realitate?
De multe ori aceste idei sunt percepute ca fiind idei conspirationiste. Intr-adevar nu este greu sa iti imaginezi un asemenea scenariu cand te uiti la cine beneficiaza de pe urma privatizarii platilor. Nu ne gandim doar la sectorul bancar, ci si la corporatii gigant, care transcend spatiul digital in lumea reala. Un exemplu ar fi prin dispozitive inteligente sau magazine automate care se conecteaza la sistemele financiare digitale. De aici si pana la a ne imagina cum guvernele ar putea beneficia de aceste informatii digitale pentru a ne manipula, e un pas mic.
Nemultumirile in legatura cu acest subiect isi gasesc o expresie pe scara larga pe retelele sociale. In unele zone sub forma unor pamflete sau afise de avertizare impotriva unei dominatii digitale.
Ceea ce nu realizeaza este ca aceleasi corporatii care conduc această preluare sunt ele insele conduse de un „papusar” mai mare. Acest acest maestru din umbra nu este un grup de elite conspiratoare. Este sistemul, iar povestile dominante despre progresul digital sunt ideologia lui.
Zidul invizibil
Sa facem un exercitiu de imaginatie. Sa luam cate sute de mii de oameni, legati la un ochi si intre ei, care incearca sa gaseasca o directie de mers. Impreuna, ei formeaza un sistem. Insa acest sistem este atat de interdependent si complex incat este aproape imposibil pentru oameni sa se coordoneze.
Asta inseamna ca trebuie sa gaseasca un numitor comun, mergand astfel intr-o directie fara sa stie de ce. Acest sistem este asemanator cu sistemul nostru economic global. Cu totii suntem legati de retele complexe de interdependenta, iar sistemul genereaza presiuni care necesita extinderea si accelerarea acestuia.
Logica sa demonstreaza proprietati aproape evolutive. Oricine merge impotriva tendintelor sale implicite se loveste de un zid, in timp ce oricine merge in directia curentului predominant nu. Acest lucru poate suna abstract, dar se poate vedea clar in peste tot pe glob, cu banii fizici.
Sistemul capitalist a fost sustinut de state nationale care au favorizat cresterea marilor firme. Pentru o lunga perioada de timp, numerarul a ajutat acel sistem sa se extinda si sa accelereze. In ziua de azi insa, companiile nu mai agreeaza acest mod de functionare.
Numerarul este greu de automatizat. Nu poate fi conectat la infrastructuri digitale de pe glob. Functioneaza la scara si viteza umana intr-un sistem care solicita din ce in ce mai mult scara si viteza digitala. Creează blocaje la nivel sistemic, asa ca, chiar daca iti place numerarul la nivel local, treptat te vei simti constrans de el.
Societatea fara cash si pierderea controlului
Constrangerea in aceasta situatie nu inseamna ca un consortiu de directori executivi sau politicieni te va forta sa nu mai folosesti numerar. Capitalismul functioneaza urmand o formula stabilita pentru a creste profiturile, iar o parte a acestei formule este sa automatizeze lucrurile. Astfel, societatea fara numerar nu este doar un proces de privatizare, ci si un proces de automatizare. Marile magazine online nu au, de fapt, nicio infrastructură pentru a procesa numerar fizic, iar magazinele de la nivelul strazii sunt implicate in aceasta recalibrare sistemica.
Banii fizici sunt bani guvernamentali, dar au proprietati, precum anonimatul, care atrag unii liberali anti-guvernamentali. Sistemele de plata cu carduri care invadeaza confidentialitatea, dimpotriva, sunt conduse sectorul privat. Acei liberali pro-business care sunt preocupați de supraveghere sunt fortati sa acuze bancile de colaborare cu guverne care exercita un anumit nivel de control.
Un exemplu in acest sens este protestul anti vaccin „Freedom Convoy” al camionagiilor din Canada. Conturile bancare ale participantilor fost blocate printr-un ordin guvernamental.
Viitor cash-free
Giganti digitali, (ex. Visa), investesc masiv in cashless, prezentand-o ca fiind o modalitate pentru afacerile mici/mijlocii de a reduce costurile. In realitate acest parteneriat intre Big Finance/Big Tech si intreprinderile mici si mijlocii se aplica doar afacerilor cu clienti din clasa de mijloc. Acum un deceniu, multi dintre acesti clienti nici macar nu percepeau numerarul ca fiind deosebit de incomod.
Chiar și acum, ar prefera posibilitatea de a alege (faptul ca folosim uneori cardul nu inseamna ca am cerut unui magazin sa-si scoata plata cash). Companiile sunt cele care ne elimină opțiunea de plată. Se bazeaza pe faptul ca majoritatea oamenilor din clasa de mijloc pur si simplu isi adapteaza asteptarile. Odata ce noile norme culturale sunt stabilite, se impune conformarea. In cele din urma, esti discriminat daca insisti sa fii acea persoana care se plange ca un magazin nu iti accepta plata cash.
Increderea in sistem
Capitalismul are tendinte inerente insa prezinta si contradictii. Spre exemplu platile noastre fara numerar se bazeaza pe „jetoane digitale de cazinou” emise noua de banci. Dupa cum stim aceste jetoane au putere doar pentru ca pot fi rascumparate in numerar. In absenta totala a numerarului, ar putea exista o prabusire a increderii publicului in banii digitali emisi de banci. Bancile si corporatiile iau decizii care erodeaza infrastructura noastră de numerar. Facand asta, submineaza baza publica a increderii in sistemele lor private.
Acest lucru a fost accelerat de pandemia COVID-19. A oferit companiilor o acoperire convenabila pentru a isi accelera planurile de automatizare. Este mai usor pentru un comerciant sa anunte ca nu accepta numerar din cauza COVID-19 decat sa admita ca incearca sa reduca din costuri.
Visa a incheiat un acord cu Liga Nationala de Fotbal din SUA pentru a promova Super Bowl-urile fara numerar. Semnata in 2019 si inaintata in 2020, a devenit publica în 2021 in timpul pandemiei. A fost prezentata de mass-media ca fiind o masura de igiena publica. In 2020 multi dintre noi au fost fortati sa faca cumparaturi online in timpul pandemiei. Acest lucru a provocat o scadere abrupta a utilizarii tranzactiilor de numerar. S-a ivit posibilitatea unei probleme de stabilitate financiara.
Concluzii
Numerarul sprijina din punct de vedere psihologic (si legal) „jetoanele noastre de cazinou digitale”. Acest lucru pune bancile centrale in dificultate. Aceasta tendinta duce la o versiune a societatii fara numerar, predispusa la criza. O modalitate prin care se incearca rezolvarea acestei probleme este cu o noua forma de „numerar digital” – moneda digitala a bancii centrale.
Intr-o tara, o moneda digitala emisa de stat ar cam supara gigantii bancari. Aceasta moneda ar fi perceputa ca si concurenta cu propriile lor imperii monetare digitale. Bancile centrale ar trebui sa mentina stabilitatea bancilor private, mai degraba decat sa concureze direct cu acestea.
Astfel, acestea vor trebui sa faca concesii: orice viitorare moneda digitala a statului va fi diluata pentru a preveni perturbarea sectorului bancar. Functionarea acestei monede va fi externalizata catre parteneri privati… precum bancile.
Personal nu sunt adeptul de a da cuiva un comision pentru ca eu fac o tranzactie. Daca am de ales prefer sa aleg plata cash. Prefer sa am acel mic control asupra alegerilor mele cand vine vorba de tipul de plata efectuata.
Societatea fara cash
sursa: alteredstatesof.money
