Padurea Amazoniana: De la plaman verde la sursa de carbon?

Table Of Content

Cauze, amploare si impactul asupra mediului si biodiversitatii
Cateva date despre defrisarea padurii Amazoniene
Concluzie

Padurea Amazoniana: De la plaman verde la sursa de carbon?

Padurea tropicala amazoniana, cunoscuta ca „plamanul verde” al planetei, se confrunta cu o amenintare serioasa: defrisarile masive. Aceasta distrugere sistematica a unuia dintre cele mai importante ecosisteme ale lumii are consecinte devastatoare nu doar pentru regiune, ci si pentru intreaga planeta. Rata defrisarilor a crescut semnificativ in ultimii ani. In 2022, s-au pierdut peste 3,3 milioane de hectare de padure tropicala, o suprafata echivalenta cu Belgia.

Cauze, amploare si impactul asupra mediului si biodiversitatii

Suprafata defrisata din bazinul Amazonului a crescut constant in ultimele decenii. Conform datelor din rapoartele recente, mii de kilometri patrati sunt defrisati anual, afectand iremediabil ecosistemul. Aceste rate alarmante de defrisare pun in pericol habitatul a numeroase specii de plante si animale, unele dintre ele fiind unice pentru aceasta regiune.

Exploatarea Forestiera este una dintre principalele cauze ale defrisarii. Lemnul este taiat pentru a fi utilizat in constructii, fabricarea de mobilier sau pentru alte scopuri comerciale.

Agricultura si cresterea animalelor este un alt motiv pentru defrisarile masive. Se realizeaza pentru a face loc plantatiilor de soia sau zonelor de pasunat pentru cresterea animalelor, in special a bovinelor. Cererea globala pentru produse agricole, cum ar fi uleiul de palmier si carne, alimenteaza aceasta expansiune.

Dezvoltarea infrastructurii, constructia de drumuri, baraje, hidrocentrale si alte proiecte deschid noi cai de acces prin padure. Acest lucru duce la fragmentarea habitatelor si la defrisarea suplimentara.

Cateva date despre defrisarea padurii Amazoniene

Mai mult de 40% din defrisarea tropicala la nivel global are loc in inima Braziliei.

Anual, aproximativ 5 milioane de hectare de padure dispar* din cauza extinderii agriculturii, cresterii animalelor, taierii de arbori pentru materiale precum hartia, uleiul de palmier si soia, sau din cauza activitatilor miniere pentru aur.

Desi padurea tropicala Amazoniana se intinde pe teritoriul a noua tari, inclusiv Columbia si Peru. Aproximativ 60% din aceasta se afla in Brazilia. In ciuda eforturilor de conservare, defrisarea legala ramane o problema grava. Brazilia contribuie cu aproximativ o treime din defrisarea tropicala globala, pierzand in jur de 1,5 milioane de hectare de padure anual.

Carnea de vita: principalul motor al defrisarii din Amazon

Cererea globala pentru carne de vita este in crestere constanta. Statele Unite si China sunt in prezent cei mai mari consumatori de carne de vita din lume. Acestea reprezinta aproape o treime din consumul mondial de carne. Studiile arata ca tarile in curs de dezvoltare au o tendinta de crestere de patru ori mai mare pana in 2028. Se estimeaza ca aproximativ 81.081 de metri patrati de teren forestier sunt pierduti anual pentru productia de carne, 80% din aceasta activitate avand loc in Amazon.

Productia de soia este un motiv de ingrijorare

Productia de soia contribuie la aproximativ 12% din defrisarea globala. Soia este folosita in principal ca hrana pentru animale si pentru a satisface cererea imensa de productie de carne. Desi consumul de lapte de soia, tofu si alte produse din soia devine tot mai popular, doar 19% din productia de soia este destinata alimentatiei umane. Brazilia detine in prezent aproximativ o treime din productia globala de soia. Productia in 2018 a fost de 118 milioane de tone de soia.

Defrisarea a transformat padurea Amazoniana intr-o sursa de emisii de carbon

Defrisarile masive si incendiile devastatoare au transformat padurea Amazoniana, intr-o sursa de carbon. Emisiile de carbon din Amazon depasesc acum capacitatea sa de absorbtie. Incendiile de proportii elibereaza de trei ori mai mult carbon decat pot gestiona padurile ramase. Practic, Amazonul functioneaza acum ca o fabrica de carbon. Acesta pompeaza un miliard de tone pe an in atmosfera – echivalentul emisiilor anuale ale Japoniei. Defrisarile reduc capacitatea padurii de a absorbi carbon, iar incendiile elibereaza si mai mult carbon in atmosfera. Astfel se intensifica incalzirea globala, care la randul sau duce la o crestere a secetei si a riscului de incendii.

UE interzice importurile de alimente din zone defrisate

Iata o veste incurajatoare in contextul defrisarii din padurea Amazoniana. Uniunea Europeana a interzis importurile a sase tipuri de produse agricole si alimentare provenite din zone defrisate. Intr-un efort de a proteja cele mai vulnerabile paduri din lume, inclusiv Amazonia. Companiile europene vor trebui sa garanteze ca produsele pe care le comercializeaza nu contribuie la defrisarea legala sau ilegala si nici la degradarea padurilor.

Concluzie

Trebuie sa actionam rapid si decisiv. Protejarea padurii din zona Amazonului nu mai este o optiune, ci o necesitate vitala. Oprirea defrisarilor, combaterea incendiilor si reimpadurirea zonelor afectate sunt esentiale pentru a salva Amazonul si a ne salva planeta.

Este necesar sa schimbam si modul in care consumam resursele planetei. Adoptarea unui stil de viata sustenabil este esential pentru a opri distrugerea Amazonului si a altor paduri tropicale.

Actiunile individuale pot avea un impact semnificativ atunci cand sunt concentrate spre un tel comun. Implicandu-te in protejarea Amazonului, contribui la conservarea uneia dintre cele mai importante resurse naturale ale planetei si la combaterea schimbarilor climatice.

In esenta, nu doar centralele de apartament, motoarele masinilor, animalele fermierilor si alte asemenea idei menite sa constranga, sunt problema principala in incalzirea globala. Nu spun ca nu au o influenta, insa dupa cum se vede, exista probleme mult mai mari si mai urgente decat o masina cu Euro 4/5 sau renuntarea la centrala de apartament.

Exemple concrete de actiuni pentru a proteja Amazonul:

Consumul mai mic de carne de vita
Reducerea consumului de hartie si lemn
Sprijinirea organizatiilor de conservare
Educarea si constientizarea problemelor cu care se confrunta padurea tropicala si impactul defrisarilor.
Evitarea investitiilor in companiile care contribuie la defrisari sau care nu respecta practicile de sustenabilitate.